loading
Aveti intrebari? Contactati-ne 0720 33.86.71
Importator pentru Romania al
Miller Electric USA

MANUAL DE UTILIZARE APARAT DE TAIERE CU PLASMA MODEL SUPERIOR PLASMA 90 HF





INTRODUCERE SI DESCRIERE GENERALA

2.1.ARCUL DE PLASMA SI PRINCIPII DE BAZA PENTRU EXECUTAREA OPERATIEI DE TAIERE IN PLASMA
- Plasma este un gaz incalzit la o temperatura foarte inalta. Astfel el se ionizeaza si devine un bun conductor electric.
- Taierea in plasma foloseste plasma pentru a transfera arcul electric partii metalice care se topeste prin incalzire si apoi se separa.
- Capul de taiere necesita o alimentare cu aer comprimat pentru a se putea genera plasma si a se raci in acelasi timp.
- Apropiind capul de taiere de piesa ce urmeaza a fi taiata (conectata la polaritate pozitiva (+)) arcul electric este transferat catre piesa creindu-se un arc in plasma intre electrod (-) si piesa.
- Timpul de mentinere al arcului pilot este de maximum 2 secunde. Daca transferul arcului nu se realizeaza in acest interval de timp ciclul este imediat oprit cu exceptia aerului comprimat.
- In vederea initializarii unui nou ciclu este necesar ca butonul capului de taiere sa fie reapasat.

2.2. ACCESORII OPTIONALE
¨        Trusa taiere circulara
¨        Electrod lung
¨        Electrod scurt
¨        Duza lunga
¨        Duza scurta
¨        Portduza
¨        Difuzor izolant
¨        Pistolet cu cablu de 12 m
¨        Ghidaj magnetic, 1 m

3. CARACTERISTICI TEHNICE

3.1. DATE TEHNICE INSCRIPTIONATE PE APARAT

Datele tehnice sunt inscriptionate pe panoul spate, cu urmatoarele simboluri:
a).Performantele circuitului de taiere:
Uo: Valoarea maxima a tensiunii in gol (circuitul deschis)
I2/U2: curentul si tensiunea corespunzatoare U2=(80+0,04I2)V ce poate fi furnizata de aparat in timpul taierii
X: ciclul de lucru : indica durata in care aparatul poate furniza o anumita valoare a curentului si este exprimat in procente la cicluri de 10 minute (ex. 60%= 6min. taiere, 4 min pauza)
b). Specificatii tehnice pentru sursa de alimentare:
4.      ( 1 ) numar de faze si frecventa sursei 50 Hz (limita admisa ±15%)
5.     230 V : valoarea tensiunii de alimentare
6.     I1max: curentul maxim consumat de linie si I1ef: curentul maxim consumat efectiv
7.     Clasa de protectie IP 23. Contactul degetelor cu partile interne si penetrarea picaturilor in cadere cu o inclinatie de pana la 60° este imposibila.
8.     Simbolul S: indica posibilitatea efectuarii taierilor in mediu cu risc la socuri electrice (spre exemplu in proximitatea unor mase metalice mari)
9.     Simbol pentru procedeul de taiere cu plasma
10.   Simbol pentru structura interna a aparatului : invertor cu convertizor static
11.   EN 60974 – 1 ; Norma EUROPEANA pt. aparatele de sudura cu arc si taiere cu plasma
12.   Tipul aparatului
13.   Denumirea fabricantului
14.   A/V - V/A : indica plaja de reglaj a curentului de taiere ( min-max) la tensiunea corespondenta a arcului
15.   Seria de fabricatie, necesara pentru identificarea pieselor de schimb si acordarii de consultanta tehnica


 
16.                          valorile pentru sigurantele lente folosite pentru protectia  liniei

17.   Simboluri referitoare la normele de protectia muncii, conform legislatiei in vigoare

Nota:Exemplele date arata semnificatia simbolurilor si figurilor; valorile exacte pentru aparatul dumneavoastra pot fi citite direct pe placa indicatoare de pe aparat.
ATENTIE !
- Numai capul de taiere cu care este livrat aparatul se potriveste la sursa de curent.
- Nu utilizati capul de taiere sau alte subansamble ale aparatului in alte scopuri.
- Daca aceste reguli nu sunt respectate atunci pot aparea defectiuni si se pot produce accidente.

3.2. ALTE DATE TEHNICE

MODEL
I2  max
Valoare siguranta
Cablu masa
SUPERIOR PLASMA 90 HF
90 A
20 A
25 mmp

4. DESCRIEREA APARATULUI DE TAIERE CU PLASMA

Echipamentul de taiere cu plasma se livreaza complet cu cablu de alimentare, cablu de masa cu cleste si pistolet de taiere.
Aparatul necesita sursa suplimentara de aer comprimat.
Sursa de putere are urmatoarele caracteristici principale :

MODEL
SUPERIOR PLASMA 90
CLASA PROTECTIE
I
GRAD DE PROTECTIE
IP 23
GRAD IZOLATIE
H
DIMENSIUNI
505x250x430 mm
GREUTATE
30 kg

 CARACTERISTICI  INTRARE ( tab. 1 )

MODEL
SUPERIOR PLASMA 90
ALIMENTARE
50Hz ( 3 ph ) V
400
CICLU DE LUCRU
%
100
40( max)
CURENT ABSORBIT
A
14
25
PUTERE
kW
7
12,5
FACTOR PUTERE
cosφ
0.72
SIGURANTE
A
20

CARACTERISTICI  IESIRE ( tab. 2 )
MODEL
SUPERIOR PLASMA 90
CICLU DE LUCRU
%
min
100
40 ( max )
TENSIUNE IN GOL 
V
480
TENSIUNE DE TAIERE
V
88
103
116
CURENT TAIERE
A
20
57
90
GROSIME
mm
2
18
30

 

4.1. DESCRIERE PANOUL SPATE

¨        Comutator general PORNIT ( ON ) / OPRIT ( OFF )
¨        Cablu de alimentare
In pozitia ON masina este gata de lucru si pe panoul fata se va aprinde becul verde ( primul bec din dreapta ) ; circuitele de control si de lucru sunt alimentate, dar pistoletul nu este sub tensiune ( STAND BY ). In poz.OFF toate circuitele sunt scoase de sub tensiune.
¨        Placa date tehnice
¨        Conector pentru filtru de aer

4.2. DESCRIEREA COMENZILOR SI A SEMNALELOR DE PE PANOUL FATA

¨        Potentiometru de reglare curent de taiere
¨        Regulator presune aer ; presiunea necesara se regleaza din butonul filtrului de aer, montat pe panoulspate ; pentru reglaj se trage de butonul filtrului de aer si se roteste butonul pana la obtinerea presiunii ; pentru blocare se apasa pe butonul de reglaj.
¨        Indicator alimentare – led  verde : al doilea led din dreapta ;
¨        Indicator pistolet sub tensiune ( galben )- al 3-lea bec din dreapta ; se aprinde in momentul apasarii pe butonul pistoletului si semnalizeaza alimentarea circuitului de taiere si a pistoletului ; becul se stinge :
a). la oprirea apasarii pe butonul pistoletului,
b) cand se realizeaza racirea pistoletului ( cca.30 sec dupa oprirea taierii ),
c). daca nu s-a transferat arcul pilot,
d). daca se intrerupe arcul datorita distantei prea mari fata de piesa,
e). la departarea pistoletului de piesa,
f). daca a intrat in functiune unul din sistemele de protectie.
¨        Indicator functionare protectie termica generala sau alimentare necorespunzatoare – bec rosu – primul bec din stanga ; semnalizarea acestuia indica o supraincalzire a componentelor circuitului de putere, sau valori necorespunzatoare ale tensiunii de alimentare ; pe durata functionarii acestui indicator masina nu functioneaza ; se revine la functionarea normala, automat, la cca.4 sec de la eliminarea defectiunilor.
¨        Indicator presiune de aer – bec galben ( al 2-lea din stanga ) si bec rosu ( primul bec din stanga lumineaza simultan ); semnalizeaza presiune insuficienta de aer pentru functionarea echipamentului ; pe durata functionarii acestui indicator masina nu functioneaza ; se revine la functionarea normala, automat, la cca.4 sec de la eliminarea defectiunilor.
¨        Indicator lipsa unei faze- primul bec galben din dreapta ;  pe durata functionarii acestui indicator masina nu functioneaza ; se revine la functionarea normala, automat, la cca.4 sec de la eliminarea defectiunilor.
¨        Intrerupator aer ; prin apasarea acestuia se comanda eliberarea aerului prin pistolet ( pentru cca.30 sec ) pentru racire si reglarea presiunii.
¨        Mufa conectare pistolet.
¨        Mufa conectare cablu de masa.

 

4.3. PISTOLETUL DE TAIERE


Intrerupatorul pistoletului este singurul dispozitiv de control al pornirii si opririi operatiilor de taiere.
Eliberarea butonului conduce la oprirea imediata a alimentarii pistoletului si in consecinta la oprirea procesului de taiere, cu exceptia aerului pentru racirea pistoletului, care se opreste automat la cca. 30 sec.
Manevrele accidentale, care sa conduca la pornirea ciclului de taiere fara un control precis, sunt evitate prin faptul ca  este necesar sa se apese butonul pistoletului cel putin 0,3 sec. pentru activarea sa.

5. INSTALARE

Aparatul se va conecta la retea verificand ca datele acesteia sa corespunda celor mentionate in tabelul de mai sus.
Evitati utilizarea aparatului in zone cu mult praf
Clestele de masa se va conecta la piesa ce urmeaza sa fie decupata asigurand un contact cat mai bun si cat mai aproape de zona ce urmeaza sa fie decupata. Evitati conectarea pe suprafete oxidate sau acoperite cu vopsea pentru a asigura functionarea corecta a sistemelor de protectie si pentru o calitate corespunzatoare a taieturii.
Sursa de putere se va instala intr-o zona cat mai curata, fara praf sau vapori, asigurand o buna ventilatie corespunzatoare pentru racire.
Asigurati un spatiu liber in jurul sursei de putere si, de asemenea, asigurati un spatiu corespunzator sub piesa ce urmeaza a fi taiata pentru a permite degajarea jetului de plasma.


6. TAIEREA CU PLASMA , DESCRIEREA PROCEDEULUI

6.1. OPERATII PRELIMINARE
VERIFICATI RESPECTAREA NORMELOR DE PROTECTIE INAINTE DE A INCEPE ORICE LUCRARE.
Porniti aparatul de la comutatorul principal.
Reglati curentul de taiere necesar, in functie de material si de grosimea acestuia, pentru a obtine cele mai bune rezultate
Apasati butonul pistoletului si verificati ca aerul functioneaza ( cca. 30 sec dupa eliberarea butonului ).
Lasati sa curga aerul pentru racire astfel incat sa se curete pistoletul de eventualele impuritati.

6.2. DESCRIEREA PROCEDEULUI

Acest model de aparat lucreaza cu amorsare prin contact, respectiv duza trebuie pusa in contact cu materialul ce urmeaza sa fie taiat. Efectuarea unor contacte incorecte poate duce la uzura prematura a componentelor pistoletului.
Duza se va apropia de marginea materialului ( 2-3 mm ) si se apasa butonul pistoletului. La cca.0,5 sec, dupa ce se porneste aerul, se amorseaza arcul pilot ( cca.2 sec ) si, daca distanta este corecta, se transfera arcul pe materialul ce trebuie taiat. Se deplaseaza pistoletul pe suprafata de taiat, cu o miscare cat mai uniforma si urmarind ca jetul de plasma sa treaca dincolo de piesa care se taie. Viteza de deplasare va fi corelata cu grosimea ce trebuie taiata si cu calitatea suprafatei care trebuie obtinuta.
Cand se ajunge la marginea materialului sau daca pistoletul se indeparteaza de material procesul se intrerupe automat. De asemena procesul se intrerupe daca se elibereaza butonul pistoletului, cu exceptia aerului de racire.
In cazul in care se doreste gaurirea materialului sau sa se inceapa taierea de la centrul acestuia ( pentru grosimi de max.1,5 mm ) se va ataca taietura cu pistoletul inclinat la cca. 60º fata de verticala si pe masura ce se strapunge materialul se aduce pistoletul in pozitie verticala continuand taierea. Pistoletul se aseaza in pozitie inclinata pentru a evita ca particolele metalice sa obtureze duza si, totodata, evita intoarcerea jetului de plasma in pistolet, ceea ce produce uzura mai rapida a pieselor pistoletului.
6.3. DEFECTE UZUALE

In timpul procesului de debitare pot apare diverse defecte, cele mai uzuale fiind cauzate de operara necorespunzatoare.
Defecte
Cauze posibile
Remediu
Penetrare insuficienta
-Viteza prea mare.
-Curent slab.
-Inclinare prea mare a pistoletului
-Grosime prea mare.
-Duza sau electrod uzate sau nepotrivite
Micsorati viteza
Mariti curentul
Pozitionati corespunzator

Verificati si inlocuiti
Formare de bavuri
-Viteza de taiere prea mica
-Electrod sau duza uzate
Mariti viteza
Inlocuiti
Arcul pilot se amor-
seaza dar nu este
urmat de arcul de
taiere
-Verificati prinderea cablului de masa
la piesa de prelucrat si starea supra-
fetelor acesteia-(sa nu fie vopsita sau oxidata)

Taietura inclinata ( nu este perpendiculara pe suprafata )
-Pozitie incorecta a pistoletului
-Gaura duzei nu este simetrica cu electrodul sau montare incorecta a oieselor
Corectati pozitia
Verificati
Uzura excesiva a com-ponentelor pistoletului
Aer umed sau cu ulei
Portduza uzata
Amorsare excesiva a arcului pilot in aer
Verificati
Inlocuiti
Evitati
Arcul pilot se deza-
morseaza cu  inter-
mitenta
-Prindere proasta a cablului de masa
-Viteza de taiere prea mica.
-Electrod sau duza uzata.
-Butonul de actionare a capului de
taiere face contact necorespunzator
Verificati
Mariti viteza
Inlocuiti
Apasati bine butonul si verificati
Duza supraincalzita


-Electrod uzat
-Orificiul duzei este necorespunzator
-Aer umed
-Presiunea aerului necorespunzatoare
Inlocuiti
Verificati
Curatati filtrul
Verificati

MANUAL DE UTILIZARE APARAT DE SUDARE DIGITAL CAR SPOTTER 5500




-       Aparat mobil pentru sudarea prin rezistenta echipat cu microprocesor si control digital.
-       Este echipat cu un sistem de conexiuni rapide a cablurilor de sudura facilitandu-se astfel schimbarea usoara a diverselor scule care sunt oferite optional pentru realizarea diverselor operatiuni la cald si de sudura in puncte a foilor de tabla. Acest mod de lucru il face deosebit de util in diferite aplicatii in special in ateliere de reparatii auto sau activitati similare.
-       Principalele facilitati oferite sunt: selectarea automata a parametrilor de sudura si  recunoasterea automata a sculelor utilizate;
-       Pistolet STUDDER, utilizat in toate operatiile selectate cu ajutorul butonului 4.
-       Cleste manual, pentru sudura a doua foi de tabla suprapuse, avand acces din ambele parti.
-       Dispozitiv pneumatic de tragere " AIR PULLER ", utilizat pentru indreptarea tablei la autoturisme.
-       Limitarea curentului de suprasarcina ( prin controlul cosj). Echiparea standard a unui aparat se compune din pistol de sudura STUDDER cu cablu de masa si cu accesorii;

2.2 ACCESORII OPTIONALE
-      Pistol de sudura manual cu cabluri
-      Brate portelectrod pentru clestele manual, "nestandardizate" (vezi lista piese schimb );
-      Pistol manual tip « C « cu cabluri;
-      Carucior de transport

1.  DATE TEHNICE
Principalele date tehnice sînt rezumate pe placa de pe panoul spate avind urmatoarele semnificatii:
1.     Numarul de faze si frecventa de alimentare: 400V (380V-415V)-1ph-50Hz
2.     Tensiunea de alimentare
3.     Puterea absorbita la 50% durata activa
4.     Putere maxima absorbita la sudura in puncte 16.2 kVA
5.     Tensiunea in gol : 5.4V
6.     Curentul maxim de sudura: 3kA
7.     Simboluri privind normele de protectie â muncii
Nota :Aparatul descris in acest manual nu este prevazut cu dispozitiv de ridicare
1.1   DESCRIERE APARATULUI DE SUDARE
PANOUL FRONTAL
1.     Buton reglare timp sudura
2.     Buton selectie grosime tabla
3.     Buton cu apasare pentru reglajul functiilor la pistolet STUDDER
4.     Indicator luminos al functionarii masinii
5.     Indicator luminos al protectiei termostatice,
6.     Indicator luminos pentru valoarea tensiunii de alimentare cu trei poziti
ATENTIE : In conditii de functionare necorespunzatoare (sub/supra tensiune), se recomanda debransarea de la reteaua electrica, pentru evitarea deteriorarii aparatului.

2.  INSTALAREA
Toate operatiile de instalare se efectueaza cu aparatul riguros izolat fata de reteaua de alimentare electrica.
Verificati sa nu existe nici un obstacol in fata fantelor de intrare si iesire a aerului de racire; deasemenea asigurati-va de faptul ca sistemul de racire cu aer sa nu aspire vapori corozivi, pulberi conducatoare, vapori bogati in umiditate etc.
4.1 CONECTAREA LA RETEAUA ELECTRICA
-       Inainte de efectuarea conectarii la reteau electrica verificati ca parametrii de pe placuta aparatului corespund tensiunii si frecventei retelei disponibile la locul instalarii.
-       Aparatul trebuie alimentat prin doi conductori plus un al treilea care serveste exclusiv pentru impamintare (PE); aparatul poate fi conectat astfel la sisteme de distributie trifazate din care nu se vor utiliza decat doua din cele trei disponibile.
-       Cablul de impamintare este de culoare galbena-verde.
-       Se monteaza un sistem de protectie echipat cu sigurante calibrate sau un comutator automat cu o capacitate corespunzatoare.
-       Pentru caracteristicile liniei de alimentare (putere-capacitate-sigurante) consultati capitolul "Date tehnice".
-       ATENTIE ! Nerespectarea acestor reguri duce la anularea eficacitatii sistemului de siguranta prevazut de constructor (clasa I) cu consecinte severe pentru operatori sau pentru utilaje si echipamente.
-       In cazul in care se vor instala mai multe echipamente de sudura in puncte se va distribui alimentarea lor intre cele trei faze pentru a asigura echilibrarea acestora, astfel ( exemplu ):
-  echipamentul nr.1 = Alimentarea F1 si F2
-  echipamentul nr.2 = Alimentarea F2 si F3
-  echipamentul nr.3 = Alimentarea F3 si F1, etc.

4.2 CONECTAREA CABLULUI DE MASA PENTRU CLESTELE CU ACTIONARE MANUALA SI PENTRU PISTOLETUL "STUDDER"
-       Se conecteaza adaptoarele pentru mufele de conectare rapida la barele de alimentare aflate pe masina.
-       Se cupleaza mufele de conectare rapida la adaptoare.
-       Se conecteaza cablul de comanda in conectorul corespunzator.
-       Nu este necesara conectarea la aer comprimat.

3.  SUDAREA
5.1 OPERATII PRELIMINARE
Inainte de orice operatie de sudura este necesara efectuarea unei serii de verificari si reglaje cu intrerupatorul general pe pozitia "O".
1. Verificati ca bransarea la reteaua electrica a fost efectuata conform instructiunilor din capitolele precedente.
2.Reglajele mecanice ale clestelui manual
-       Asezati o proba de tabla avand aceeasi grosime cu materialul ce urmeaza a fi sudat intre electrozii clestelui, verificand ca bratele sa fie paralele si electrozii pe aceeasi axa;
-       Se regleaza pozitia electrozilor, slabind piulita de pe suportii acestora, si se aranjeaza pozitia electrozilor pentru a se obtine o aranjare convenabila pentru lucrarea ce urmeaza a fi realizata;
-       Se regleaza forta de strangere a electrozilor pe durata efectuarii operatiei de sudura prin reglarea surubului de fixare; rotind in sensul acelor de ceasornic se creste proportional forta de apasare in raport de cresterea grosimii tablei; nu reduceti niciodata forta mai mult decat sa permita inchiderea bratelor (si a microintrerupatorului).

5.2 PUNCTAREA TRADITIONALA (ELECTROZI OPUSI)
Parametrii care intervin pentru alegerea diametrului (sectiunii) si a caracteristicilor mecanice ale punctului sunt:
-       forta exercitata de catre electrozi;
-       diametrul suprafetei de contact a electrozilor;
-       curentul de sudura ;
-       timpul de sudura;
Se stabileste grosimea tablei ce urmeaza a fi sudata prin presarea pe butonul nr.3, iar masina va stabili automat timpul de sudura. Eventualele reglaje ale timpului de sudura se vor realiza cu ajutorul butonului nr.2. In cazul in care valoarea tensiunii de alimentare este mai mica (indicatorul luminos din stanga aprins) va fi necesar un timp mai lung, iar daca tensiunea de alimentare este mai mare (indicatorul din dreapta aprins) timpul necesar va fi mai mic. Operatorul va regla timpul de sudura astfel incat sa se obtina rezultatul corespunzator.
Trebuie sa tinem cont de acesti factori pentru reglarea aparatului avind in vedere ca ei pot sa interactioneze in limite relativ mari.
In absenta experientei va recomandam sa efectuati cateva incercari de punctare asupra unor table de aceeasi grosime si calitate cu cele care urmeaza a fi sudate.
Se considera corecta executia unui punct de sudura atunci cand, incercand sa desprindem tablele, prin tractiune, pe una din acestea va ramine punctul de sudura (pe o tabla ramine gaura iar pe cealalta ramine asa-zisul "buton de sudura")
-       Este recomandabil, in masura posibilitatilor, sa se foloseasca curenti mari si timp de sudura scurti, pentru o calitate mai buna a sudurii (punct elastic).
-       Pentru a suda table cu rezistenta mare, de la 0,8mm pina la 1,2mm, se va actiona butonul de curent pulsatoriu aflat pe panou. Pauzele de curent vor fi compensate in mod automat de catre modulul de control electronic care intervine in timpul sudarii.
CLESTE CU ACTIONARE MANUALA
-       puneti in contact electrodul inferior cu tabla ce urmeaza a fi sudata.
-       actionati asupra levierului de comanda a clestelui obtinandu-se astfel:
a.    stringerea tablelor intre cei doi electrozi, cu forta pre-reglata.
b.    trecerea curentului de sudura anterior reglat, in timpul ales, fapt semnalizat de aprinderea si apoi stingerea martorului luminos verde
-       lasati liber levierul de comanda la 1-2 secunde dupa stingerea martorului luminos (sfirsitul procesului de sudare); aceasta intarziere confera punctului de sudura caracteristici mecanice mai bune.

FOLOSIREA PISTOLETULUI "STUDDER"
ATENTIE!
-       La demontarea si montarea accesoriilor in mandrina pistoletului folositi doua chei hexagonale potrivite pentru a evita rotirea in timpul lucrului a mandrinei.
-       In cazul reparatiilor usilor si capotelor verificati ca borna de masa sa fie legata de acestea evitindu-se astfel pierderi de curent prin balamale.
-       Reglajele de curent si timp sunt realizate automat si depind de procedura aleasa.

Conectarea bornei de masa
a) curatati tabla intr-un loc cat mai aproape de locul unde se va suda.
b) fixati borna de cupru la suprafata tablei folosind un cleste de punctare articulat.
In cazul dificultatii de realizare adoptati urmatoarea solutie:
-  sudati o saiba la suprafata tablei, iar apoi treceti-o prin fanta bornei si fixati tot ansamblul cu borna speciala .
Punctarea unei saibe pentru impamantare
Punctarea saibei pentru fixarea bornei de masa; montati in mandrina pistoletului electrodul special - apoi luati o saiba din setul furnizat si asezati-o in pozitia dorita. in acelasi timp puneti borna de masa in contact cu tabla si apasati pe butonul pistoletului sudand astfel saiba.

Punctarea suruburilor, saibelor, niturilor si a cuielor
Montati electrodul potrivit in mandrina pistoletului; introduceti in electrod piesa ce urmeaza a fi sudata, asezati-o pe tabla in locul dorit, apasati pe butonul pistoletului si eliberati-l dupa ce timpul reglat s-a scurs (stingerea ledului verde).

Punctarea tablelor dintr-o singura parte
Montati electrodul potrivit (poz.6) in mandrina pistoletului si apasati pe suprafata ce urmeaza a fi punctata. Actionati asupra butonului pistoletului si eliberati-l dupa scurgerea timpului reglat.
ATENTIE!
Aparatul permite punctarea tablelor, dintr-o singura parte pentru o grosime a tablei de cel mult 1 mm. Punctarea pe structurile portante ale caroseriei nu este admisa.
Pentru a obtine o punctare corecta va sfatuim sa luati niste masuri de prevedere fundamentale:
4.    Legatura cablului de masa sa fie impecabila.
5.    Indepartati de pe cele doua parti ce urmeaza a fi sudate orice urma de vopsea, unsoare sau ulei.
6.    Asigurati un contact perfect intre partile ce urmeaza a fi sudate (evitati formarea "intre-fierului"); pentru aceasta va puteti folosi de scule potrivite dar in nici un caz de pistoletul de sudura. O presiune prea mare duce la rezultate mai proaste.
7.    Grosimea piesei sa nu depaseasca 1mm.
8.    Electrodul sa aiba un diametru de 2,5mm.
9.    Asigurati-va ca surubul care blocheaza electrodul este bine strans iar conectorii cablului de sudura sunt bine fixati.
10.  In timpul punctarii exercitati asupra electrodului o usoara presiune (3-4kg). Apasati butonul pistoletului si asteptati pana se termina timpul de sudura dupa care puteti indeparta pistoletul.
11.  Nu va indepartati mai mult de 30 cm de locul de fixare a bornei de masa.

Punctarea si tractiunea simultana a saibelor speciale
Aceasta functie se realizeaza montind si stringind bine mandrina (poz.4) la corpul extractorului "ciocanului" (poz.1). Celalalt capat al extractorului se va monta la pistolet.
Se introduce saiba speciala - poz.14 - in mandrina - poz.4- si se blocheaza cu nitul adecvat - poz.17.  Se puncteaza in zona dorita, reglind aparatul ca pentru punctarea saibelor obisnuite (poz.13) si apoi se incepe tractiunea. La sfirsit rotiti extractorul cu 90° pentru a detasa saiba speciala care poate fi sudata intr-o noua pozitie.

Incalzirea si indreptarea tablei
Pe durata acestei operatii releul de timp va fi scos din functiune si de aceea durata operatiei va fi stabilita de operator in functie de rezultat.
Curentul de sudura este controlat automat in functie de grosimea tablei.
Se monteaza electrodul de carbon ( Poz.12, Fig.E ) pe mandrina de fixare si se blocheaza rotind inelul de blocare. Se atinge tabla cu electrodul, dupa ce tabla a fost curatata si se apasa pe butonul pistoletului. Se incepe de la margine catre interior, cu o miscare circulara, incalzind astfel tabla , care va reveni la pozitia initiala ca urmare a tensiunilor induse in tabla. Pentru a preveni incalzirea prea puternica a tablei se recomanda sa se lucreze pe suprafete mici si sa se raceasca zona prelucrata cu o carpa umeda.
Intensitatea curentului este controlata automat in functie de grosimea tablei.
Pentru indreptarea tablei se utilizeaza electrodul corespunzator cu care se indreapta deformatiile existente pe tabla.

Punctarea intermitenta - PETICIREA 
Aceasta functia permite fixarea unor bucati mici de tabla pentru a acoperi orificiile provocate de rugina sau de alti agenti.
Fixati electrodul (poz.5) - in mandrina si strangeti-l bine cu piulita de blocare. Curatati bine zona care va intereseaza si asigurati-va ca bucata de tabla este curata si nu are urme de unsoare sau vopsea. Asezati tabla in locul dorit, apasati-o cu electrodul apoi actionati butonul pistoletului. Tinand tot timpul apasat butonul avansati ritmic urmarind intervalele lucru/pauza date de aparat.
N.B: Durata pauzei este deja fixata automat in functie de grosimea tablei.
In timpul lucrului exercitati o presiune usoara (3-4kg).
Actionati urmarind o linie ideala situata la 2-3 mm de marginea bucatii de tabla pe care o sudati.
Pentru a obtine rezultate bune:
12.  Nu va indepartati la mai mult de 30 cm de punctul de fixare a bornei de masa.
13.  Utilizati tabla speciala de acoperire sau si mai bine tabla din otel inox; grosimea max.0,8 mm.
14.  Asigurati o miscare ritmica de avans in concordanta cu cadenta dictata de aparat. Avansati in timpul pauzei si opriti-va in timpul punctarii.

FOLOSIREA EXTRACTORULUI (figura alaturata)
Acrosarea si tragerea saibelor.
Aceasta operatie se realizeaza montand mandrina (poz.3) la corpul extractorului (poz.1). Se acroseaza saiba (poz.13) sudata dupa cum a fost descris mai sus, si se incepe procesul de tragere. La sfarsit rotim extractorul cu 90° pentru a detasa saiba.

Acrosarea si tragerea cuielor

Aceasta operatie se realizeaza montind mandrina (poz.2 fig) la corpul extractorului. Introduceti cuiul (poz.15-16), sudat dupa cum a fost descris mai sus, in mandrina (poz..2) al carui capat este tras spre extractor. Cand introducerea este completa eliberati mandrina si incepeti tragerea. La sfarsit trageti mandrina spre extractor si scoateti cuiul.

INTRETINERE
ATENTIE! Nu umblati in interiorul aparatului daca nu a fost debransat de la reteaua de alimentare. Eventualele verificari efectuate sub tensiune, in interiorul aparatului, pot provoca socuri electrice grave datorate contactului direct cu partile aflate sub tensiune.
Evitati sa actionati intrerupatorul general apasand in acelasi timp pe butonul pistoletului sau al clestelui, acest lucru putand sa duca la interventia intrerupatorului automat de linie.
In mod periodic inspectati interiorul aparatului si indepartati praful si particulele metalice care s-au depus pe transformator, modulul cu tiristori, cutia cu borne de alimentare, etc. cu ajutorul unui jet de aer comprimat uscat (max.10bari).
Evitati sa indreptati jetul de aer asupra modulului electronic de control; acesta se curata cu ajutorul unei perii moi sau cu solventi adecvati.
Deasemenea:
- verificati integritatea izolatiei cablurilor si starea conexiunilor (sa nu fie slabite sau oxidate).
- verificati strangerea suruburilor de fixare a prizelor cablurilor de sudura;
- verificati starea de oxidare a bornelor.
- verificati circulatia apei prin circuitul de racire (debitul minim cerut)
- eliminati periodic condensul acumulat in pahar .
In caz de functionare proasta si inainte de orice verificare sistematica controlati ca:
-martorul luminos verde este aprins, intrerupatorul general fiind actionat; in caz contrar defectul se afla in linia de alimentare (cabluri, stecher, priza, sigurante, cadere mare de tensiune).
-microintrerupatorul este actionat efectiv, comanda de sudura fiind data; martorul luminos verde este aprins.
-protectia termica nu este in actiune ( indicatorul galben este stins ).
-elementele facand parte din circuitul secundar (port-brate, brate, port-electrozi, electrozi) nu sunt eficiente datorita suruburilor slabite sau starii de oxidare.
-parametrii de sudura (forta si diametrul electrozilor, timpul si curentul de sudura) nu sunt adecvati regimului de lucru.


Manual utilizare aparat de sudura in puncte Telwin PCP 28


Model : Telwin PCP 28

1.   INTRODUCERE SI DESCRIERE GENERALA
Acest aparat este un aparat de sudura in puncte cu bratemobile, cu control electronic al curentului, realizat prin tiristori. Aparatul are incorporat un limitator de timp si un limitator al curentului de rupere.
Comanda de start este pneumatica, cu dublu efect ;  comanda se realizeaza printr-o valva  actionata de pedala.

COMPONENTE PRINCIPALE SI DISPOZITIVE DE CONTROL
transformator monofazat ;
modul de comanda , cu tiristoare ( W1C ) , prevazut cu sistem de protectie ;
placa electronica de control si reglaj ;
transformator de putere pentru circuitul de control;
placa pentru releul de control ;
buton comanda electrica pentru activarea sudurii ;
ventilator ;
panou terminal pentru conectare cabluri de alimentare ;
pedala pneumatica de start ;
dispozitiv de filtrare-reglare-ungere, prevazut cu indicator de presiune ;
valva de reglare cu 5 pozitii de reglare
brate - suport pentru electrozi, racite cu apa

PANOUL CONTROL
1-comutator general
2-led-u ri de avertizare
- bec verde pentru control “Pornit”
- bec verde pentru control “Sudura”
- bec galben protectie termica ; aparatul nu furnizeaza curent de sudura, iar bratele nu sunt actionate.
3- potentiometru pentru reglare curent sudura
(”Power”)
4- potentiometru de reglare timp sudura  (“Timer”)
5- buton start / reset)
6- lipsa curent (numai presiune pentru stringere electrozi) / selector dispozitiv sudare

DATE TEHNICE
Principalele date tehnice se gasesc pe placa amplasata pe panoul frontal al aparatului, simbolurile avand urmatoarele semnificatii :
1.     Numarul de faze si frecventa de alimentare a masinii ;
2.     Tensiunea de alimentare ;
3.     Puterea absorbita la un ciclu de 50% ;
4.     Putere maxima absorbita cand se efectueaza sudura ;
5.     Tensiune in gol ( max. ) ;
6.     Curent maxim la electrzi in scurtcircuit ;
7.     Deschidere si lungime electrozi ( standard ) ;
8.     Valori minime si maxime pentru forta de strangere cu presiunea de aer corespunzatoare ;
9.     Debit lichid racire ( in l / min ) ;
10.   Simboluri de protectia muncii

INSTALARE
ATENTIE !
Toate operatiile de instalare si conectare la retea se vor realiza cu aparatul deconectat de la reteaua de alimentare :
-      pozitionati instalatia intr-o zona suficient de mare pentru a permite organizarea corespunzatoare a activitatii ;
-      plasati un covor de cauciuc (cu o grosime de 0,5-1cm) pe pardoseala ;
-      asigurati-va ca exista o buna circulatie a aerului pentru racirea instalatiei si ca nu exista obstacole care sa-l obtureze.
ATENTIE
Aparatul trebuie protejat impotriva loviturilor mecanice.
Aparatul trebuie fixat pe podea prin intermediul a patru suruburi M10. Fiecare element de fixare trebuie sa garanteze o rezistenta de cel putin 60kg (60 daN)
Incarcatura maxima ce poate fi aplicata pe electrodul inferior (concentrata pe axa electrodului) este de 35 kg (35 daN)

CONECTAREA LA CIRCUITUL DE APA PENTRU RACIRE
Este necesar sa se asigure un circuit de apa de racire care sa furnizeze apa cu temperatura de max 30°C si cu un debit de 2,5-3 l/min.
Circuitul de apa de racire poate fi deschis sau inchis , in functie de posibilitatile de asigurare a parametrilor tehnici necesari.
Se indeparteaza panoul lateral stanga si se scot cele doua furtune flexibile prin deschizatura practicata in panoul spate. Se racordeaza cele doua furtune la conductele tur si retur pentru apa de racire (returul poate fi lasat deschis in cazul in care apa are parametrii necesari ).
Pentru circuitul de apa de racire vezi

ATENTIE!
Operarea instalatiei fara apa de racire sau cu un debit insuficient de apa conduce la oprirea instalatiei, ca urmare a supraincalzirii.

CONECTAREA LA AER COMPRIMAT
1.Instalati o conducta de aer comprimat avand o presiune minima de 6 bari;
2.Prin deschizatura de pe panoul spate conectati conducta de aer, cu ajutorul unui furtun flexibil (diametru interior 8-9 mm), la sistemul de filtrare-ungere reglare,la care se poate ajunge prin indepartarea panoului lateral stanga.Pentru a evita pierderile se recomanda fixarea furtunului cu coliere adecvate.Se umple paharul de ungere cu ulei de tip ISO FD 22 (se recomanda ulei de motor ) ;
ATENTIE !
Paharul pentru ulei, aflat in partea inferioara, se desurubeaza cu atentie, pentru a evita deteriorarea sa.
3.Se monteaza regulatorul de presiune , prin insurubare, in locul special de pe reductor.

LEGAREA LA RETEA
-      Inainte de a efectua orice legatura se va verifica daca valorile tensiunii de alimentare corespund cu cele din tabelul de date tehnice ale instalatiei. Se monteaza o priza corespunzatoare steckerului cablului de alimentare.
-      Deasupra iesirii trebuie instalat  un comutator automat magnetotermic. Caracteristicile acestui comutator sint trecute in ‘ paragraful ‘’ DATE TEHNICE ".
-      Cablul de legatura al instalatiei este format din 2 conductoare cu sectiunea de min 10 mmp plus unul destinat exclusiv impamintarii.
-      Aparatul se conecteaza la o retea trifazata, folosind numai doua din cele trei faze (sistem interfata)
-      Se introduce cablul de alimentare prin presetupa de pe panoul din spate si se leaga cei doi conductori de faza la clemele terminale ale masinii,iar conductorul de impamantare (galben cu verde) la clema de masa ;la aceste cleme se ajunge indepartand panoul stanga al instalatiei.
-      Se prind papucii pe terminalele cablurilor.
-      Cablul de alimentare va fi echipat cu un stecher cu o capacitate corespunzatoare; este necesar ca stecherul sa fie prevazut cu contacte de impamantare, la care se va lega conductorul galben/verde.
-      Pe cablul de alimentare se va fixa un intrerupator sau o siguranta automata de capacitate corespunzatoare.
VERIFICATI CA INTREGUL CIRCUIT SA FIE LEGAT LA PAMANT !
·          Pentru corecta dimensionare a legaturilor vezi tabelul cu date tehnice.
·          Se reasambleaza panoul folosind suruburi corespunzatoare.
ATENTIE !
-Daca nu se respecta regulile indicate mai sus intregul sistem de protectie proiectat  (de clasa 1) va deveni inoperant si activitatea la aceasta instalatie devine periculoasa ,atat pentru oameni (socuri electrice) , cat si pentru aparatura  (incendii).
-In cazul in care se amplaseaza in aceeasi incinta mai multe instalatii de sudura in puncte este necesar sa se asigure repartitia echilibrata pe fazele retelei de alimentare, de ex. :
instalatia1 :fazele  L1-L2
instalatia 2 :fazele L2-L3
instalatia 3 :fazele  L3-L1
Modelele PCP.
Comutator general
-      Pozitia O-deschis, poate fi blocat.
ATENTIE : In pozitia  O  terminalele L1 si L2 ale cablului de  alimentare sint sub tensiune !
-      Pozitia  I – Inchis : masina este in STAND BY (led  verde aprins)
-      Functie de urgenta :In timpul functionarii aparatului (comutatorul in pozitia  O), acesta se va opri, in conditii de siguranta.
                -curentul oprit
                -electrozii se indeparteaza
                -repornire automata
-      Buton de pornire : trebuie apasat pentru a controla operatiile de sudare ( din pedala automata ) in urmatoarele conditii :
                -de fiecare data cind comutatorul general este pus  pe pozitia  I  (inchis)
                -de fiecare data cind intervin dispozitivele de protectie
                -dupa ce sursele de alimentare (curent si aer comprimat) sint repuse in functiune dupa  o cadere.

-      Selector de ciclu

ciclu 1                    permite controlul aparatului (din pedala pneumatica) fara sudare. Este folosit pentru deplasarea bratelor si apropierea electrozilor fara alimentare electrica (teste verificatoare)
ciclu 2                    ciclu normal de  sudare : presiunea si curentul sint controlate de pedala pneumatica

Protectia termica
Intervine in cazul  supraincalzirii masinii din cauza lipsei/debit prea mic al apei de racire, sau lucrului peste limita termica permisa.
Interventia protectiei termice este semnalizata prin aprinderea led-ului galben de pe panoul de control.
Curentul de sudare se intrerupe, iar resetarea se realizeaza manual, prin apasarea comutatorului dupa ce  temperatura atinge limita permisa (led-ul galben se stinge)

Protectia aerului comprimat
Sistemul intervine in cazul in care presiunea aerului comprimat scade sub 2,5-3 bar.Aceasta interventie este semnalizata pe scala gradata (0-3 bar) aflata pe grupul de aer comprimat.
Efect : indepartarea electrozilor, intreruperea curentului, intreruperea sudarii.
Resetarea se realizeaza manual prin apasarea butonuui 5 de pe panoul lateral, dupa ce presiunea atinge limitele admise ( >3 bar ).

SUDURA IN PUNCTE
Inainte de a face orice operatii de sudare in puncte, este necesar sa executati o serie de teste, cu comutatorul general pe pozitia O  si sursa de aer comprimat NECONECTATA :
-      Asigurati-va ca ati realizat conexiunile electrice dupa instructiunile de mai sus.
-      Puneti apa  de racire in circulatie, in circuitul de  racire.
-      Alegeti diametrul d al suprafetei de contact al electrozilor, in functie de grosimea  s  a tablei ce urmeaza a fi sudata, conform relatiei : d=4¸6Ös.
-      Introduceti intre electrozi o  foaie  de tabla de grosime echivalenta cu cea care urmeaza a fi sudata, asigurati-va ca bratele, apropiate manual, sint paralele si ca portelectrozii sint pe aceeasi axa.
-      Daca este necesar, efectuati unele  reglaje prin slabirea suruburilor blocante ale port-electrozilor, pina ce se obtine pozitia cea mai potrivita pentru operatia ce urmeaza a fi efectuata, apoi  asigurati suruburile.
-      La modelele PCP 28, se poate regla si distanta dintre brate prin actionarea suruburilor de stringere ale port electrodului inferior (vezi date tehnice).
-      La modelul PTE se deschide usa de siguranta de pe panoul din spate si se regleaza forta de apasare a electrozilor (cheie nr.30) ; comprimand arcul (se strange surubul catre dreapta) ; se va obtine o crestere a fortei de apasare; forta de apasare trebuie corelata cu grosimea tablei de prelucrat si cu diametrul electrozilor ; se inchide usa din spate pentru a se evita patrunderea de corpuri straine si contactul accidental cu partile sub tensiune.
-      Verificati conexiunea la aerul comprimat la modelele PCP, conectati conductele de alimentare la reteaua pneumatica, reglati presiunea pina la 6 bari.

SUDURA EFECTIVA
1.Parametrii ce determina diametrul (sectiunea ) si caracteristicile mecanice ale sudurii sunt:
-      forta de apasare a electrozilor (daN)  1daN=1,02kg;
-      diametrul suprafetei de contact al electrozilor  (mm)
-      curentul de sudura ( kA ) ;
-      timpul de sudura (ciclic) ;  la 50Hz 1 ciclu = 0,02s
Toti acesti factori vor trebui luati in considerare atunci cand se realizeaza reglajul instalatiei avand in vedere faptul ca limitele lor de interactiune sunt relativ largi.
Nu trebuie scapati din vedere si alti factori a caror influenta in rezultatele sudurii poate fi relativ mare,cum ar fi:
-      scaderea accentuata a valorii tensiunii de alimentare;
-      supraincalzirea instalatiei datorita lipsei/insuficientei debitului agentului de racire sau ca urmare a nerespectarii regimului de lucru;
-      natura si dimensiunile partile interne ale bratelor;
-      spatiul dintre electrozi;
-      lungimea bratelor ( vezi date tehnice ).
In cazul in care operatorul nu a mai efectuat lucrari de sudura in puncte se recomanda sa se efectueze mai multe incercari pentru a se stabili regimurile adecvate de lucru.
Atunci cand este posibil se recomanda sa se utilizeze un curent mai ridicat (reglabil cu potentiometru “POWER”,de la 20% la 100% din capacitatea masinii) si un timp mai scurt (reglabil din potentiometru “CYCLES” de la 1 la 100)
2.    Se actioneaza comutatorul principal al instalatiei ; cand becul verde s-a aprins instalatia este pregatita pentru lucru.
3.    Se aseaza piesa de prelucrat pe electrodul inferior .
4.    Se apasa pe pedala complet (la modelul PTE) sau se activeaza electrovalva (la modelul PCP) pentru a se obtine:
a        inchiderea electrozilor la forta prestabilita
b        trecerea curentului de sudura prereglat pe durata prestabilita de timp (semnalizata prin aprinderea si stingerea becului verde);
5.    Se elibereaza pedala la scurt timp dupa stingerea becului verde; mentinerea electrozilor o scurta perioada dupa oprirea curentului de sudura va da rezultate mai bune;
6.    Se considera o sudura in puncte de calitate acea sudura care la testul de rupere va lasa material din una din placi pe cealalta placa.

Sudura electrica in gaz inert , cu electrod neconsumabil de Tungsten(Wolfram) T.( W ) I.G. – Tungsten ( Wolfram) Inert Gaz


Procedeul de sudură în atmosferă protectoare, cu electrod neconsumabil de wolfram (
sau tungsten ) mai este regăsit şi sub prescurtarea G.T.A.W. ( Gaz Tungsten Inert Gaz ) şi constă
în sudura în arc electric format între un electrod de wolfram, neconsumabil, şi piesa ce urmează
a fi sudată. Baia de sudură, zona limitrofă acesteia, electrodul de wolfram sunt protejate contra
contaminării cu aerul atmosferic datorită unei perne protectoare de gaz inert. Materialul de adaos este
livrat dintr-o baghetă externă alimentând manual baia de sudură. Este un procedeu pretenţios, cu
productivitate redusă, ce necesită o bună pregătire a sudorului, cu costuri ridicate atât pentru investiţia iniţială, cât şi pentru exploatarea curentă. Dar, este un procedeu de calitate superioară, cu parametri
deosebit de ridicaţi ai sudurii şi cu un aspect deosebit al cordonului de sudură realizat.






Circuitul de sudură se compune din următoarele elemente:

1. Sursa de putere;
2. Pistolet TIG cu cablul de
legătură;
3. Cleşte de masă, cu cablul de
legătură şi mufă de conectare;
4. Butelie de gaz, cu reductor şi
manometre;

1. Sursa de putere are rolul de a furniza curentul de sudură necesar pentru crearea arcului electric
între electrodul de wolfram şi materialul de bază. Reglarea intensităţii curentului se realizează
fie prin metode mecanice ( şunt magnetic ), fie prin dispozitive electronice ( tiristori sau system
invertor ). In mod normal se întâlnesc două tipuri de surse de putere:

a)Sursa de curent alternativ ( AC ), la care curentul de sudură, la ieşire, are forma unei unde
ce oscilează cu o frecvenţă între 20 şi 200 Hz, curent obţinut prin transformarea directă a
curentului de reţea în curent de sudură.
b)Sursa de curent continuu ( DC ), la care curentul de sudură se obţine prin transformarea şi
redresarea curentului de reţea.
Important, în cazul sursei de putere, este şi modul de conectare a pistoletului şi a cablului de
masă: de regulă pistoletul se conectează la borna negativă ( - ) a sursei de putere, iar cablul de
masă la borna pozitivă ( + ) şi numai cu totul excepţional se va utiliza conexiunea inversă ( în
acest caz se va degaja o cantitate mare de caldură ce va afecta electrodul ). În anumite situaţii
este necesar să se utilizeze o sursă de putere cu curent pulsat ( sau modulat ) şi în acest caz
sursa va furniza un curent modulat, sub forma unui tren de unde, suprapus peste curentul de
bază. Această metodă este tipică pentru sudura unor materiale foarte subţiri, atunci când este
necesar să se controleze foarte exact cantitatea de căldură ce se livrează către piesă, pentru a
evita perforarea acesteia.

2. Pistoletul TIG, cu cablul şi mufa de conectare, asigură fixarea electrodului de wolfram, livrează
gazul de protecţie în zona de sudură şi curentul necesar formării arcului. Pe mânerul pistoletului
este montat un întrerupător prin intermediul căruia se comandă pornirea procesului de sudură. În
mod uzual gazul de protecţie asigură şi răcirea pistoletului, dar, în anumite situaţii, la curenţi mari
( peste 200 A ) este nevoie de răcire cu lichid şi în acest caz în circuitul de sudură este încorporat
un dispozitiv de răcire şi recirculare lichid şi conductele de legătură pentru lichid.

Electrozii de wolfram au, in general, următoarele compoziţii:
• Wolfram pur, utilizaţi pentru curenţi mici, în curent alternativ şi asigură un arc stabil;
• Wolfram cu thorium, utilizaţi la curenţi mari, arcul se amorsează uşor şi sunt folosiţi în curent
continuu, cu polaritate directă;
• Wolfram cu ceriu, se folosesc atât în curent alternativ , cât şi în curent continuu, dau o bună
penetrare a materialului şi asigură o rezistenţă bună a sudurii;
• Wolfram cu zirconium, sunt folosiţi pentru sudura aluminiului, magneziului şi aliajelor
acestora, la curenţi mici şi medii.
În funcţie de modul de amorsarea a arcului electric de sudură avem trei moduri diferite:
• Amorsarea cu înaltă frecvenţă ( HF ), în care arcul electric se amorsează printr-un arc
pilot de înaltă frecvenţă, produs între electrodul de wolfram şi material, ca urmare a unui
camp de înaltă frecvenţă, produs de un generator HF, încorporat aparatului. La pornirea
arcului principal, arcul pilot se întrerupe şi este reluat doar în cazul în care se opreşte arcul
principal. Materialul de bază nu trebuie atins cu electrodul de wolfram.
• Amorsarea LIFT, se realizează prin atingerea materialului de sudat cu electrodul de
wolfram şi apoi prin ridicarea sa se produce o scânteie, dată de un curent mic furnizat
de aparat, scânteie ce amorsează arcul principal. În acest procedeu nu apar interferenţe
electromagnetice , care să influenţeze mediul înconjurător, nefiind prezent câmpul de HF,
dar prin atingerea cu vârful electrodului se pot introduce particule străine în baia de sudură.
• Amorsarea prin zgâriere cu electrodul de wolfram a suprafeţei materialului de sudat, prin
care se produce arcul principal. Această metodă poate introduce diferite incluziuni în baia de
sudură cu scăderea calităţii sudurii.
Cleştele de masă, cu cablul de legătură şi mufa de conectare asigură închiderea circuitului

3. electric de sudură şi trebuie să asigure un contact electric cât mai bun cu piesa de sudat, pentru
a se obţine cele mai bune rezultate.

4. Butelia de gaz, cu reductor echipat cu manometre, este folosită pentru a furniza gazul de
protecţie ce înlocuieşte atmosfera din jurul sudurii, a electrodului de wolfram şi a materialului
de adaos, evitând astfel contaminarea şi oxidarea. Gazele utilizate pentru protecţie sunt argon,
heliu, amestec de argon şi heliu, amestec de argon şi hydrogen. Este deosebit de important ca
gazele utilizate să fie cât mai pure posibil, deoarece chiar cantităţi foarte mici de impurităţi pot
influenţa negativ calitătile sudurii. În butelie gazul este sub formă lichefiată, el fiind vaporizat la
ieşire, presiunea şi debitul de lucru fiind reglate prin reductor, manometrele ajutând la verificarea
cantităţii rămase în butelie şi la verificarea debitului de lucru.

Sudura electrica cu sarma, in atmosfera de gaz protector MIG – MAG = Metal Inert Gaz – Metal Activ Gaz


Sudura cu sârmă continuă, în atmosferă de gaz protector, identificată sub prescurtarea
MIG ( Metal Inert Gaz ) sau MAG ( Metal Activ Gaz ) se mai regăseşte şi sub denumirea de
GMAW ( Gaz Metal Arc Welding ) şi este un procedeu de sudură în timpul căruia materialul
de adaos- sârma , furnizat continuu de un dispozitiv de alimentare este transferat către
materialul de bază prin intermediul arcului electric. Sârma alimentată la curentul de sudură
este împinsă constant în zona de sudură prin intermediul unui pistolet special, pistolet care
furnizează şi gazul ( sau gazele ) de protectie, care are rolul de a proteja sârma de adaos,
baia de sudură, arcul electric şi zona din jurul băii de sudură de contaminarea cu aerul
atmospheric. Uneori se poate suda în acest procedeu cu sârmă şi fără gaz de protecţie, dar
în acest caz se va folosi o sârmă specială, tubulară, care conţine în interior un material de
protecţie ( flux ) a băii de sudura.

Circuitul de sudură, în cazul sudurii MIG – MAG, se compune din :
1. Sursa de putere;
2. Pistolet cu cablul de alimentare;
3. Derulatorul de sârmă;
4. Cablul şi cleştele de masă;
5. Butelia de gaz şi regulatorul de
presiune, cu manometre

In unele cazuri, când se realizează structuri metalice industriale mari, cu materiale groase şi
cordoane de sudură lungi ( nave, recipiente mari, grinzi şi stâlpi metalici etc ), cu curenţi de
sudură mari ( peste 300 A ) şi cu durată mare de lucru, în timpul cărora se vor degaja cantităţi
mari de caldură, este nevoie ca în circuitul de sudură să se introducă şi un circuit de răcire al
pistoletului, compus dintr-un dispozitiv de răcire şi recirculare lichid de răcire şi ţevile de legătură
cu pistoletul.

1. Sursa de putere are rolul de a furniza materialul de adaos, sub forma unei sârme de sudură
alimentate continuu şi curentul de sudură. In acest procedeu de sudură curentul de sudură

este funcţie de doi parametri : tensiunea de sudură, care reglează intensitatea arcului şi
curentul de sudură, care este dependent de viteza de alimentare a sârmei.

In cazul unei suduri MIG-MAG avem de-a face cu două tipuri de surse:

a) Sursa de curent continuu ( DC ), caracterizată printr-o mare stabilitate a arcului, atât timp
cât se realizează o tensiune constantă şi o rată constantă a vitezei de alimentare cu sârma.
Există, totuşi, o flexibilitate în alegerea şi reglarea tensiunii şi a vitezei sârmei, astfel incât se
poate alege fie procedeul de lucru în “arc scurt”, cu imersia sârmei în baie, sau procedeul de
transfer a materialului în “spray arc “

b) Sursa de curent pulsat, caracterizată prin faptul că, în această situaţie, curentul este modulat
printr-un tren de impulsuri, care vor forta astfel picăturile de material să se desprindă şi
să adere la material. Arcul nu se va mai stabiliza natural, ci va trebui sincronizată viteza
sârmei cu rata impulsurilor. Ultimele cercetări au dezvoltat asa-numita tehnologie sinergică,
ce asigură reglarea tuturor parametrilor de lucru, reglând doar unul singur ( de regulă
intensitatea curentului de sudură sau diametrul sârmei utilizate ).

Sursa de putere poate fi utilizată prin conectare cu polaritate directă ( în cazul utilizării
sârmei tubulare cu FLUX ), sau cu polaritate inversă, cea mai frecvent utilizată, în funcţie de
aplicaţia ce se realizează.

2. Pistoletul şi cablul de alimentare

Este utilizat pentru transferul materialului de adaos către baia de sudură şi permite trecerea
sârmei, a gazului de protecţie şi a curentului de sudură. Mânerul pistoletul conţine un
întrerupător cu care se comandă pornirea-oprirea procesului ( avansul sârmei, deschiderea
şi închiderea gazului şi curentul de sudură ). În interiorul cablului de legătura se găsesc:
un cablu de curent, cablurile de comandă, ţeava pentru gaz şi un ghidaj pentru sârma de
sudură. În cazul pistoletelor răcite cu lichid se găsesc şi conductele pentru lichidul de răcire,
în timp ce pistoletele răcite cu gaz se răcesc cu ajutorul gazului de protecţie.

3. Derulatorul de sârmă, are rolul de a alimenta cu materialul de adaos ( sârma ) baia de

sudură. Sârma este impinsă, cu ajutorul unui moto-reductor, prin interiorul pistoletului, până
în zona de sudură şi acolo se topeste in arcul electric. Viteza sârmei va da şi valoarea
curentului de sudură şi se reglează prin motorul de antrenare. O caracteristică importantă a
derulatorului de sârmă este numărul rolelor de antrenare a sârmei, cele mai eficiente fiind cu
4 role, care asigură o viteză mult mai constantă.

4. Cablul şi cleştele de masă asigură închiderea circuitului de sudură prin conectarea la
materialul ce urmează a fi sudat, lungimea cablului şi secţiunea sa fiind dictate de valoarea
maximă a curentului ce se utilizează.

5. Butelia de gaz conţine gazul de protecţie ce va fi utilizat, sub forma de lichid, la o presiune
ridicată. Cu ajutorul reductorului, montat pe butelie, se va reduce la presiunea şi debitul
de lucru. Manometrele montate pe reductor ajută sudorul să vizualizeze cantitatea de gaz
existent în butelie şi, totodată, să regleze debitul de lucru necesar. După trecerea prin
reductor gazul ajunge la o valvă, comandată electric prin butonul de pe mânerul pistoletului
şi, apoi, în duza pistoletului.
Gazele utilizate în sudura MIG-MAG sunt de două tipuri : inerte ( argon, heliu sau
amestecuri ale acestora şi ale acestora cu alte gaze inerte ) şi active ( dioxid de carbon sau
amestec cu argon, cu oxygen sau alte gaze ).
Gazele inerte se utilizează la protecţia sudurii în cazul oţelurilor inoxidabile, a aluminiului, a
cuprului sau a unor materiale speciale.
Gazele active se utilizează pentru protecţia zonei de sudură în cazul sudurii oţelurilor
obişnuite, cu conţinut scăzut de carbon, dar unele amestecuri de gaze inerte cu cantităţi
dozate special de gaze active pot fi utilizate pentru sudura unor materiale speciale pentru a
creşte stabilitatea arcului şi rata de transfer a picăturii către baie.

Este important de reţinut că în cazul sudurii MIG-MAG, transferul materialului de adaos către
baia topită depinde atât de parametrii electrici de sudură, cât şi de diametrul sârmei, de tipul
sursei şi de gazul de protecţie utilizat. În funcţie de toţi aceşti parametri se disting mai multe
metode de transfer:
a) Imersie ( short arc, short circuit ), materialul este transferat în baie sub forma de picături,
în forma unui scurt circuit continuu
b) Spray arc, materialul nu este transferat direct, ci sub forma unui spray dat de valoarea
mare a curentului de sudură;
c) Impuls sau arc pulsat, materialul fiind transferat sub forma unor picături mici, aruncate de
pulsurile de curent .
În toate cazurile este necesar să se cunoască, cât mai bine posibil, compoziţia chimică
a materialului de bază şi în funcţie de aceasta să se aleagă compoziţia chimică a sârmei
de adaos, compoziţia gazului de protecţie, valorile parametrilor electrici pentru sudură,
astfel încât să se obţină rezultate maxime în ceea ce priveşte calitatea şi aspectul
cordonului de sudură. De menţionat că utilizarea acestui procedeu asigură un randament
mare, o productivitate sporită, costuri reduse de exploatare şi, nu în ultimul rând, un
aspect deosebit al cordonului de sudură , reducând, astfel, prelucrările ulterioare. În plus
sudura nici nu rugineşte.